vineri, februarie 23, 2018

Expoziția documentară intitulată “De dor și de dragoste”, expoziție dedicată zilei de Dragobete (24 februarie)



În perioada 23 februarie - 1martie 2018 secția Împrumut pentru adulți a Bibliotecii Județene “Panait Istrati” Brăila organizează expoziția documentară intitulată “De dor și de dragoste”, expoziție dedicată zilei de Dragobete (24 februarie) . Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci și transformat ulterior într-un protector al tinerilor și patron al iubirii. Expoziția este realizată de Silvia Iacob, bibliotecar. Romulus Vulcănescu, în “Sărbătorile la români” îl descrie ca o făptură mitică, înfățișat adesea ca tânăr, voinic, frumos și bun, inspira fetelor și femeilor încredere și dragoste curată. Tinerii și tinerele îmbrăcați de sărbătoare se strângeau pe dealurile din preajma satului, fetele laolaltă culegeau flori de primăvară, ghiocei, iar băieții, individual, culegeau vreascuri pentru aprinderea unor focuri. La prânz coborau în goană spre sat, fiecare băiat urmărindu-și partenera preferată. Dacă o prindea din fugă, conform datinii, putea să o sărute în văzul tuturor. Această coborâre în goană a băieților în urmărirea fetelor se numea zburătorire. Cei care participau la sărbătoare, respectând tradiția, erau considerați a fi binecuvântați în acel an. Ei vor avea parte de belșug, fiind feriți în schimb de boli și febră. Conform anumitor superstiții din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiți să nu poată iubi in acel an. Potrivit tradiției în această zi, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an. Totodată, în sate se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului. Este obligatoriu ca in aceasta zi barbatii sa se afle in relatii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbații nu au voie să necăjească femeile și nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel ii aștepta o primăvară cu ghinion și un an deloc prielnic. Atât băieții, cât și fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul.
Laura Caplea
Purtător de cuvânt
Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila



















Emil Cioran spunea ca ,, la nici 20 de ani devenise expert in moarte”.

Întâi să încerc o lămurire a celor care s-au întrebat și care m-au întrebat de ce Necropsie și de ce lirică, fiind vorba de titlul acestui volum de poezii. Deci, crezul meu este că poezia, mai mult decât proza- lăsând la o parte Jurnalul, reprezintă întreaga mea ființă, care este formată din suflet-spirit și trup. Ca atare, placheta la a cărei prezentare participăm astăzi mă reprezintă- simbolic, și am hotărât- după o aprofundată judecată, că voi fi mult mai bine înțeles ca poet și ca om, disecându-mă; de fapt, citind cartea, vă veți convinge că este de fapt o introspectie realizată prin alte metode decât cele folosite de alți poeti. Au fost voci care m-au întrebat: poezia ta este moartă? Iar răspunsul la această întrebare este Nu! Dar vorbeste despre moarte. Din cele câteva poezii pe care vi le voi citi, veți înțelege că poezia mea este vie și în creștere, iar eu...după cum mă vedeți și mă percepeți fiecare dintre dumneavoastră. Am mai primit din partea unora și sentința: poezia dumneavoastră e una extrem de pesimistă, scrierile dvs. Sunt pesimiste, sunt macabre și pe deasupra sunteți și într-un permanent război cu divinitatea, gândiți domnule pozitiv! Răspunsul meu este că sunt realist, iar cărțile mele sunt niste oglinzi concave și convexe puse în fața oamenilor pentru a le arăta ceea ce aceștia nu văd ori nu vor să vadă, și să accepte despre propria lor viață exterioară cât și lăuntrică. Nu sunt perfect, nimeni nu e perfect, și de aceea am dorit să arăt- prin metoda aleasă, necropsia, că în fiinșa mea lirică e posibil să existe și organe nefuncționale ori slab-funcționale care pot duce la un decesul poetic. Apropos de disecție, îmi amintesc cum făceam asta unui nevinovat batracian, pe viu, la ora de biologie prin clasa a VIII-a, pentru a demonstra nu știu ce chestiune a sistemului nervos al animalului. Nu știu dacă m-am făcut pe deplin înțeles, dar am ținut să răspund unei probleme obsesive venită din partea unora și anume: dacă se va ridica cineva din public și te va întreba de ce acest titlu și nu altul, de ce Necropsie lirică? Nu am dorit să-mi explic poeziile ci doar să de această datorie avută față de cititori care spun că scriu bine dar că în că ceva...îi sperie. Când voi citi veți înțelege ce...      







Cercul Militar Brăila, prezentarea cărții Necropsie lirică de Virgil Andronescu

Evenimentul prezentat aici s-a desfășurat ieri, 22 feb. 2018 de la ora 13.00, în Sala de festivități a Cercului Militar Brăila.
Virgil Andronescu și prezentarea cărții Necropsie lirică la Cercul Militar Brăila:
http://www.litera13.ro/2018/02/virgil-andronescu-si-lansarea-cartii.html
Au prezentat cartea: Mihai Vintilă- redactor-șef revista Litera13, pictorul Hugo Mărăcineanu- vice-președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România Filiala Brăila, Zeno Halupa, aforist, membru al Mișcării literare Litera13 și autorul. Moderator al evenimentului Lt.Col. Cezar Virgil Postelnicu.Au mai fost prezenți: Adriana Alexe șefa Cercului Militar Brăila, Jurnalista și poeta Tudorița Tarniță, membri ai Asociației Cultul Eroilor Brăila, ofițeri și subofițeri ș.a. Finalul a aparținut epigramiștilor Vasile Mandri și Păun Condruț.










joi, februarie 22, 2018

Vernisajul Salonului Național de Plastică Mică Brăila, ediția a XlX-a

    - Gheorghe MOSORESCU - 
 scenograf,
președinte al Fil. Brăila a U.A.P.R
             

Vernisajul Salonului Național de Plastică Mică Brăila, ediția a XlX-a, 2018, va avea loc sămbătă, 24 februarie, 2018, ora 12.00, în Galeria de Artă Brăila.
A XIX-a ediție a Salonului Național de Plastică Mică – Brăila, închinată împlinirii a 650 de ani de atestare documentară a municipiului Brăila, va avea loc pe simezele Galeriei de Artă Brăila, în perioada 24 februarie – 21 martie 2018. Componența Salonului, cuprinzând 251 de participanți, este formată atât din cadre universitare din București, Timișoara, Iași, Oradea, Galați, Constanța, cât și din proaspeți absolvenți de studii superioare de artă din întreaga tară, pentru că Salonul rămâne în continuare fidel conceptului său inițial: urmărirea evoluției în timp, atât a artei contemporane – în diverse stadii, cât și a multora dintre artiștii participanți la mai multe ediții. Organizatorul evenimentului și curatorul expozitiei este scenograful Gh Mosorescu, preşedinte al Uap Romania Filiala Braila.
Și-au anunțat partciparea la vernisaj reprezentanți ai conducerii Uniunii Artiștilor Plastici din România, artiști din București și din orașele apropiate.
Va fi o întâlnire... pe cinste!
Vă invităm să fiți părtași ai evenimentului!


miercuri, februarie 21, 2018

CRONICA DE CARTE: Lauranțiu Belizan și suprarealismul contemporan în volumul „selfie cu Dumnezeu”

- Mihaela MERAVEI -


La un an de la apariția la editura Humanitas, a volumului „Pereidolia”, în urma câştigării „Concursului de Debut Literar UniCredit”, ediţia a IV-a, 2011 și distins cu Premiul Opera Prima la Festivalul Internaţional ,,Tudor Arghezi”, ediţia a XXXII-a, 2012, organizat de Consiliul judeţean Gorj în colaborare cu Uniunea Scriitorilor, poetul buzoian Laurențiu Belizan, rupe gura târgului, cum s-ar spune, cu un alt volum intitulat la fel de calofil ca și primul: „Onirograme”, tipărit la editura Editgraph din Buzău, distins cu Premiul pentru cea mai bună carte de poezie, secţiunea nemembri U.S.R., la Festivalul „Primăvara Poeţilor”, ediţia a VII-a, 2013, organizat de Biblioteca judeţeană „V. Voiculescu”, Buzău . Cele două volume s-au impus din start pe piața lirică suscitând atenția unor nume grele ale criticii cum ar fi: Gellu Dorian, Horia Gârbea, Radu Paraschivescu, Paul Cernat, Marin Ifrim, Mioara Bahna, Lucian Mănăilescu, Ion Roşioru, , Tudor I. Cicu, Adrian Botez, Andrei Velea, Mircea Stâncel, Silviu Guga.
În anul 2015, tot la editura Rafet apare „selfie cu Dumnezeu”, urmare a Premiul ,,Mircea Micu” pentru poezie, obținut în cadrul Festivalului Internaţional de Creaţie Literară ,,Titel Constantinescu”, Râmnicu Sărat, ediţia a VIII-a , 2015. Volumul va fi distins cu: Premiul pentru cea mai bună carte de poezie, secţiunea nemembri U.S.R., pentru volumul ,,selfie cu Dumnezeu”, la Festivalul „Primăvara Poeţilor”, ediţia a IX-a, 2016, organizat de Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu”, Buzău. Cu alte cuvinte Buzăul știe să-și onoreze și promoveze oamenii de talent, poetul Laurențiu Belizan fiind unul dintre merituoșii poeți nu doar talentat, dar și implicat în viața literară buzoiană. Este co-fondator şi preşedinte al Cenaclului „Ante Portas”, înfiinţat în august 2013 sub egida „Casei de cultură a sindicatelor din Buzău”. În 2015 înfiinţează şi editează împreună cu membrii cenaclului, Revista „Ante Portas”. De asemenea este membru al Cenaclului ”V.Voiculescu” din cadrul Bibliotecii județene Buzău, dar și „scriitor de onoare” al editurii Rafet pentru susținerea literaturii și culturii naționale.
Volumul de față, cu o copertă concepută inspirat de către artista Ana Maria Bogleș , împreună cu lucrările din interior, are în componență cincizeci și două de poezii, radiografii ale unei lumi alegorice în care viața se derulează pe două planuri, cel real al versului calculat, metaforelor studiate, imaginilor inteligent construite și cel oniric în care fantezia este liberă și poate evolua în tablouri fascinante, dar și terifiante. Poemele pendulează între verosimil și imaginar, între trăiri interioare, intime ale realității și exteriorizări atipice, surprinzătoare ale sentimentelor , construcțiile poetice fiind când livrești, științifice, când picturale, sculpturale, dar și sacre sau profane. Din acest dualism se naște mișcarea. Viteza de derulare a viziunilor poetice, a cadrelor, duce la formarea așa ziselor „poeme în viteză”. În toată cursa aceasta contra cronometru, metafore atipice se întrepătrund cu imaginile senzuale și sentimentele diafane, oprind timpul astfel încât în „ corpul (…) tangent la soare” care „miroase a pâine coaptă” poezia să poată crește „ din mine ca unghiile unui mort/ cu fața vitrată/ voi fugi/ ca Rimbaud/ de o frumoasă deșertăciune”, ( pag 9/ „tangent soarelui”).
Despre capacitatea imaginativă a autorului cât și despre versurile sale, pe coperta a patra a volumului „selfie cu dumnezeu”, criticul Daniel Cristea - Enache spune: „Lumea creată și recreată prin vers, și anume prin imaginile puse în circulație, este spectacular - dinamică. Frenezia imagistică și asociativă, amintind de Ilarie Vorona e tipic modernistă.”, iar criticul Ion Roșioru, în articolul intitulat „Laurențiu Belizan un poet de top”, apărut în Revista „Bucureștiul literar și artistic”, nr1(52), ianuarie, 2016, scria: „Poetul aci în discuție (re)pune în ecuație relația dintre real și imaginar și declară, în siaje nu mai puțin ilustre, supremația vitală a celui din urmă, deși debarasarea de îndoielile existente nu se întâmplă niciodată în realitate.”
Cascade de metafore inițiate să capteze atenția cititorului, un vocabular actualizat noilor standarde în care termeni din industria internetului sau termeni împrumutați din alte limbi fac deliciul unei pături destul de mari de cititori, sunt doar două din caracteristicile majore ale versurilor din „selfie cu Dumnezeu”. Iată câteva exemple justificative extrase numai dintr-un poem, „karaoke”, pag.11: „ stâlpii de pe dig sunt ace înfipte într-o epidermă de elefant”, „podul este un deget al orașului pe care apa să-l muște”, „realitatea respiră altfel în tentaculele ficțiunii”, „dulapul așezat pe ușa lipsă dintre camere/ spatele lui dezmembrat prin care intram și ieșeam dintr-o lume într-alta”, „ceata lui Kusturița prin oraș ca o coadă ruptă de salamandră”, „cerul părea un club karaoke”.
Poemele lui Laurențiu Belizan beneficiază de un limbaj bazat pe un sănătos suport livresc și cultural care împreună cu imaginile metaforice rotunjesc tablouri puternice: „ avea branhii în locul ochilor/ (…) mărturisesc asta cu un soi de infirmitate/ trebuia să pună catargul și camera începea să plutească/ deasupra Amazonului/ (…) / nu-i păsa că animalele se zbăteau înainte de a fi mâncate/ și cel mai frumos vers este să fie lumină/ energia statică a rochiei putea iniția combustia spontană/ a celui care îi zărea bruioanele frunții/ Proust a scris despre Odette atâtea pagini/ dar tot nu-mi dau seama cum arăta/ un străin care a văzut-o i-ar face un portret robot impecabil” ( pag. 13/ „Janus”).
Laurențiu Belizan își asumă eul liric, fiind conștient că în poezie este imperios necesar o schimbare a uzanțele vremurilor predecesoare cum ar fi limbajul simbolic perimat și trebuie deschisă o nouă epocă a poeziei contemporane. Iată de exemplu în poemul de la pag. 21, „epifanie”, o declarație de dragoste insolită, debarasată de exprimarea simbolică perimată având la bază imagini proaspete și originale și o construcție inovatoare a versului cu un limbaj pe măsură: „ te iubesc așa cum își iubește un deținut păianjenul/ strivesc zilele le pun într-un colț al ferestrei/ aștept să văd cum le mănânci/ noaptea ies din tine fire lungi rezistente/ ca niște gratii/ (…)/ acum știu”/ ar trebui să-ți dau mai mult decât inima și ficatul/ ca să-i fac loc lui Dumnezeu”.
Poezia devine o călătorie a cunoașterii în care autorul se apropie cu pași repezi de divinitate în dorința aflării adevărului suprem: „ vei spune că suntem un apendice al absurdului/ precum un poem perfect rupt în bucăți și amestecat în Graal/ dar hârtia poate redeveni pom/ un pom cântând din rădăcini în urechile nopții de creatină/ (…)/ și dacă gura ar ține locul inimii/ tot nu aș întreba ce-ai face Doamne fără mine?/ aș ieși cu capul din dragostea asta/ prin oamenii-oglinzi” ( pag. 23/ „călătorie spre interior”).
Cu alte cuvinte noi suntem o oglindă pentru cei din jur iar Dumnezeu oglinda noastră. Pentru a rămâne permanent în poveste și a nu pierde contactul cu divinitatea ar trebui, cum ne sugerează poetul Laurențiu Belizan , să-l imortalizăm pe Dumnezeu, împreună cu noi, în aceeași oglindă a clipei, să ne facem un selfie cu El, de ce nu. De ce un selfie? Pentru că așa cum spune dicționarul explicativ Oxford, selfie este „o fotografie pe care o persoană și-o face sieși, în mod obișnuit cu un smartphone sau cameră web și apoi este publicată pe un site de socializare”. Ei bine, autorul volumului de față a mărit arealul publicării și nu s-a limitata la un site de socializare, ci la un întreg volum, smartphonul cu care a reușit să facă „selfie cu Dumnezeu”, fiind însuși poezia .
„ Dumnezeu este cel mai frumos orb/ care nu-și mai amintește nimic/ urcă prin lumina crudă precum Sisif/ reconstruiește lumea în fiecare zi” ( pag 50/ „que deus me perdoe”). Nemulțumit fiind de ce i se întâmplă și râvnind la iubirea supremă, poetul îl vede pe Dumnezeu ca pe un „zeppelin singurul adevăr al lumii” plină, sufocată de mărunțișuri și-L caută în versuri încercând din răsputeri să salveze „cuvintele amputate” de ipocrizie . Calea pe care o alege este cea a poeziei unde lucrurile sunt „orbitor de simple ” și iubirea o promisiune: „ai crede că vreau să rămân aici/ personaj în istoria asta a gesturilor mărunte/ (…)/ în lumea aceea zeppelinul era singurul lucru adevărat/ se plimba prin cerul palmelor tale/ dragostea urcase multe octave/ literele scrise cu markerul/ creșteau mereu/jos lumea se zvârcolea într-un aer gotic/ pe terasa unei cafenele Tristan tăia ziarul cu mondenități/ sângele cuvintelor amputate se coagula rapid/ (…)/ și zeppelinul se prăbușea într-o reluare lentă/ (…)/ ar trebui să tac pentru că și diavolul citează uneori din scriptură/o să merg cât mai departe/ deși cândva șarpele a avut picioare/ iar ipocriți sunt uneori mai isteți/ mai creativi// o să merg pe drumul acesta/ lucrurile sunt orbitor de simple/ cu iubirea ta ca o primejdie/ ca o promisiune.” ( pag 44/ „selfie cu Dumnezeu”)
Autorul volumului „selfi cu Dumnezeu” , poate fi ușor definit ca fiind un poet de avangardă căci prin flerul artistic și literar a uzitat toată ariergarda de imagini poetice și figuri de stil, combinând imaginile vizuale cu cele olfactive, motorii sau tactile, excelând în metafore inedite, epitete stilizate sau comparații surprinzătoare. Poemele din acest volum sunt întocmai tablourilor lui Dali , imaginile fiind de o fantezie extravagantă, tulburătoare până la stupefacție. Dali vedea în mișcarea suprarealistă posibilitatea manifestării imaginației sale exuberante, îmbinată cu o tehnica desăvârșită a desenului și culorii. Tot astfel poetul Laurențiu Belizan lasă frâu liber imaginației sale debordante care împreună cu vocabularul erudit, cunoștințele din diverse domenii, s-a concretizat în tablouri lirice dispersate între realitate și ficțiune. Cine știe , poate că Salvator Dali avea dreptate și „într-o zi, vom recunoaşte oficial că, ceea ce denumim realitate, este o şi mai mare iluzie decât tărâmul viselor”. Dovadă pot fi și poemele lui Laurențiu Belizan din volumul suprarealist contemporan: „selfie cu Dumnezeu”.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unității de credință și de neam



Cu prilejul Centenarului Marii Uniri de la 1918, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unității de credință și de neam. Pentru a marca acest fapt, în decursul acestui an Patriarhia Română prin Sectorul teologic-educațional a propus diferite manifestări culturale, printre care și Concursul Național Cultural-Artistic "Unirea: libertate și unitate". În acest context la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila a avut loc sâmbătă, 17 februarie, un spectacol de cântece și poezii patriotice, susținut de copiii din grupa de cateheză de la Parohia "Sf. Arhangheli", sub îndrumarea preotului Țugui Victor.
În public au fost prezenți copiii care participă la Proiectul educațional "Construim Împreună"(dedicat copiilor cu sindrom Down și autism), desfășurat la bibliotecă în colaborare cu Asociația Botez Vlad Sergiu și S.O.S. Autism Brăila. Cu sprijinul echipei de proiect se dorește implicarea copiilor în activități de dezvoltare şi recuperare fizică şi psihică. După spectacol cei mici au fost răsfățați cu dulciuri, apoi au confecționat mărțișoare pe care le-au oferit părinților și bunicilor, prezenți și ei în sală. Activitatea a fost coordonată de Enache Veronica, prof. sprijin și Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar.


Imaginile prezentate sunt de la spectacol. 
 
Laura Caplea
Purtător de cuvânt
Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila

Programul Teatrului Maria Filotti pentru perioada 23 -25 februarie



e-cultura.info

VINERI 23   FEBRUARIE                                               Sala Mare          
ORA 18.00           SUNTRACK (ÎN CAUTAREA SUNETULUI PIERDUT ÎNTR-UN ORAȘ CU SOARE)
                                                             ,scenariu si regia Radu Afrim                              

SÂMBĂTĂ  24 FEBRUARIE                Sala Mare
ORA 18.00          GAIȚELE de Al. Kirițescu , regia Radu Nichifor

DUMINICĂ 25 FEBRUARIE                   Sala Bujor Macrin
ORA 18.00                                     8 FEMEI de Robert Thomas , regia Radu Nichifor   


Rodica Antonescu
Teatrul Maria Filotti Braila
Str. Mihai Eminescu nr. 2
www.tmf.ro

Concert Simfonic Extraordinar dedicat Zilei Internationala a Femeii sustinut de Filarmonica Lyra, in Sala Mare a Teatrului Maria Filotti

Filarmonica "Lyra-George Cavadia" Braila va invita Miercuri, 7 martie 2018, incepand cu ora 18:30, in Sala Mare a Teatrului "Maria Filotti", la Concertul Simfonic Extraordinar dedicat Zilei Internationala a Femeii, sustinut de Orchestra de Camera a Filarmonicii brailene dirijata de Colonel. Petrea Gogu.
Invitati:
RADU MIHAI ROPOTAN - vioara
AURELIAN BACAN - clarinet
In program:
W .A. Mozart - Uvertura la Opera "Nunta lui Figaro", K.492
A. Vivaldi - Concert pt vioara si orchestra in Mi Major, RV.269, "Primavara"
G. Rossini - Introducere, tema si variatiuni in do minor pt clarinet si orchestra
C. Saint Saens - Introducere si rondo capriccioso pt vioara si orchestra, Op.28
W .A. Mozart - Eine Kleine Nachtmusik, K525
PRET BILET: 39,08 lei
Biletele se gasesc la agentia de bilete a filarmonicii si la agentia Teatrului "Maria Filotti".


Va asteptam!!!

Biblioteca Judeteana Panait Istrati: Proiect educațional ,,GÂNDIM VERDE, GÂNDIȚI CA NOI!”



Proiectul educațional ,,GÂNDIM VERDE, GÂNDIȚI CA NOI!”, aflat la prima ediție, promovează grija faţă de mediu și se dorește a fi implementat în grǎdinițe și școli din județul și municipiul Brǎila.  Este conceput de cǎtre o echipǎ de cadre didactice de la Grǎdinița cu Program Prelungit nr. 7 Brǎila, fiind aprobat de Inspectoratul Școlar și inclus în Calendarul Activităților Educative Județene.
Inimoșii pedagogi subliniază scopul proiectului: „Mediul poate fi definit ca tot ce se află în jurul nostru, vieţuitoarele şi obiectele. Este aerul pe care-l respirăm, soarele care ne dă căldura, apa și hrana care ne întreţine organismul, reprezintă acoperişul deasupra capetelor noastre, plantele, animalele, pietrele și râurile, oceanele și munţii, insulele îndepărtate, tot ce se poate vedea, simţi, mirosi, auzi sau gusta. Reprezintă viaţa pentru noi, fără el nu am putea supravieţui”.
Pentru a-i putea familiariza pe copii cu aceastǎ misiune importantǎ care ne revine și anume: protejarea, conservarea, iubirea și valorificarea frumosului din naturǎ, au fost proiectate activitǎți care se vor desfǎșura lunar, pe parcursul anului școlar 2017-2018 și care se doresc a fi pe cât de atractive, pe atât de utile în atingerea obiectivelor stabilite.
Evenimentele acestui proiect au o agendă de lucru în plină desfăşurare : ateliere de creație, expoziții, concursuri, programe artistice, parada costumelor ECO, amenajarea eco a curții unității de învățământ. Activitățile se  desfăşoară în parteneriat cu instituţii precum : Biblioteca Județeană „Panait Istrati”, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii, Primăria Municipiului Brăila, unități preșcolare și școlare din municipiul și județul Brăila.
În acest sens, marți, 27 februarie 2018, ora 11.00, la Ludoteca Bibliotecii Județene „Panait Istrati” va avea loc activitatea „Povestea naturii”. Copiii vor audia o poveste , prezentată printr-o metodă nouă – covorul povestitor, iar activitatea practică va avea ca punct de pornire tema ecologică. Invitați vor fi preșcolari, elevi, cadre didactice de la Grădinițele nr. 36, 39, 48, Școlile Gimnaziale „Fănuș Neagu” și „George Coșbuc”, precum și doamna inspector învățământ preșcolar Cristina Mangiurea.
Coordonatorii activității sunt: profesor învățământ primar Beliciu Iuliana Mirela, Mihalcea Vali Mihaela, Drăgoi Constanța (Grădinița nr. 7), iar din partea bibliotecii, Doinița Mihaela Stanciu.

Laura Caplea
Purtător de cuvânt
Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila

marți, februarie 20, 2018

Curs gratuit de limba engleză pentru adulți la Biblioteca Judeteana Panait Istrati

Centrul Multicultural din cadrul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila dă startul înscrierilor la Cursul gratuit de limba engleză pentru adulți, care va începe în luna martie 2018.  Cursul „Engleza pentru toți” (nivel începător) se va desfășura săptămânal, prima întâlnire fiind joi, 15 martie, orele 14.00-16.00. Cătălin Rîșnoveanu, coordonatorul atelierului, va concepe lecțiile astfel încât participanții să asimileze rapid noțiunile de bază și să-și îmbunătățească abilitățile de vorbire, ascultare, citire și scriere în limba engleză.

Înscrierile încep din 20 februarie și se fac la Punctul de înscriere, la sediul bibliotecii din Piața Poligon nr.4. Vă așteptăm!


Laura Caplea
Purtător de cuvânt
Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila

Lansarea volumului “Călătorii în centrul gândirii” (consemnate de Tudor Artenie), autor Alexandru Vlad Ciurea



Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila vă invită sâmbătă, 24 februarie 2018, ora 11.30, la lansarea volumului “Călătorii în centrul gândirii” (consemnate de Tudor Artenie),  autor Alexandru Vlad Ciurea. Volumul a apărut la Editura Minerva, în 2016 și este o carte-interviu în care sunt relatate aspecte din viața și profesia lui Alexandru Vlad Ciurea, renumit medic neurochirurg. Cititorul găsește în paginile cărții numeroase dezvăluiri despre copilăria sa, școală și facultate, despre valorile în care a fost educat. Tot din carte aflăm despre poveștile de viață, suferință și vindecare spuse de pacienți, precum și opiniile autorului despre politică și situația neurochirurgiei românești.
Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea este o somitate mondială în domeniul neurochirurgiei, intervenind cu succes în peste 25.000 de cazuri. A publicat 33 de cărți despre neurochirurgie, este co-autor în 21 de tratate și monografii neurochirurgicale și neurologice, a scris peste 180 de articole științifice tipărite în publicații medicale.
Despre Prof. Alexandru Vlad Ciurea MD., PhD., MSc., Dr. h.c. Mult
Profesor de Neurochirurgie; Medic Primar Neurochirurg; Fondator al Centrului Național de Excelență în Neurochirugie; Președinte de onoare al Societății Române de Neurochirurgie; Președinte al Comisiei de Neurochirurgie din Cadrul Ministerului Sănătății din România.
Studii: 1976 - Doctor în științe medicale, specialitatea Neurochirurgie; 1979-Medic primar neurochirurg la Spitalul Clinic de Neurochirurgie „Dr. Gh. Marinescu”; 1997 – 2013- Șef al secției I Neurochirurgie în cadrul Spitalului Clinic „Bagdasar Arseni”; 1997-2005 - Manager al Spitalului „Bagdasar-Arseni”; 1997- prezent -Profesor de Neurochirurgie al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” Bucureşti;  2013- prezent – Șef Departament Neurochirurgie, Director Științific la Spitalul „Sanador” București.
Asociații profesionale: Membru în: Societatea Internațională de Neurochirurgie Pediatrică; Societatea Europeană de Neurochirurgie Pediatrică; Societatea Franceză de Neurochirurgie; Comitetul de NeuroReabilitare al WFNS; Ambasador al Congresului Chirurgilor Neurologici, SUA; Președinte al Societății Române de Neurochirurgie; Secretar General iar apoi Vice-Președinte al Euroacademia Multidisciplinaria Neurotraumatologica; Membru de Onoare al Comitetului Executiv al Asian Congress of Neurosurgical Societies, Japonia; Secretar, Membru fondator al Academia Multidisciplinaria Neurotraumatologica, Brescia, Italia; Vice-Președinte al WFNS, Maroc; Președinte al Societății de Neuro-Oncologie din România; Membru Internațional al Academiei Braziliene de Neurochirurgie; Membru al Academiei Oamenilor de Știință din România; Vice-Președinte al Academia Multidisciplinaria Neurotraumatologica, Cluj-Napoca; Membru al Academiei Române de Științe Medicale; Președinte al WFNS Nominating Committee,Boston; Vicepreședinte al Asociației Medicale din România; Membru de onoare al Societății Bulgare de Neurochirurgie; Invitat oficial pentru susținerea unor serii de conferințe la Congresul Internațional al Academiei de Neurochirurgie din Brazilia (iulie 2013).
Merite speciale și distincții: Brevet de invenție pentru Drena Unitub, o invenție larg folosită pe plan mondial pentru tratarea hidrocefaliei; Ordinul Național „Serviciu credincios”, în grad de Comandor (2000), acordat de Președintele României; Anatomia ascunsă din Opera lui Michelangelo, Certificat de Inovație înregistrat la OSIM; patru titluri de Doctor Honoris Causa (Universitatea Dunărea de Jos, Galați; Facultatea de Medicină „N. Testemitanu” Chișinău, Republica Moldova; Universitatea „Petre Andrei”, Iași; Facultatea de Medicină, a Universității Oradea); Șef al Comisiei de Neurochirurgie din Ministerul Sănătății; Premiu pentru „Inovație în predarea medicinii” la Gala Healthcare; Diploma et charta aureus a Academiei Oamenilor din Știință din România; Diplomă de Excelență pentru Cercetare în Alimentație acordată de UMF „Carol Davila” și de Sănătatea Media Group; Diplomă de Excelență pentru activitate științifică și publicistică în cadrul UMF, acordată de Jurnalul de Medicină și Viață, București; Medalia pentru Servicii Excepționale în domeniul sănătății publice acordată de Spitalul Militar; Diplomă de Excelență a Asociației Române a Medicilor pentru „Tratatul de Neurochirurgie”; Diploma de Excelență acordată de Asociația Română pentru protecția pacienților; Diploma de Excelență „Neurovasc” acordată de Congresul Internațional de Chirurgie Cerebrovasculară, Mumbai, India.

Vă așteptăm!

Laura Caplea
Purtător de cuvânt
Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila

luni, februarie 19, 2018

Jenică Chiriac - Cronica pricopsitului

O poezie vie-n... necropsie (sic!)


În lirica de azi se constată multe orientări/tendințe. Dintre acestea se detașează metafora-șoc, titluri care să te pună pe gânduri. O asemenea „lucrătură” avem în față, placheta de versuri „Necropsie lirică” de Virgil Andronescu, Editura „Zorio”, 2017, cu ilustrații de Bianca Pîrlog. Incitat de alăturarea a doi termeni opuși ca sens, figură de stil care se numește în teoria literară oximoron, am parcurs volumul cu vădită curiozitate.
O primă constatare: în plachetă apar poezii de câteva versuri, catrene câteodată, care lasă impresia strigătelor de luptă ale indienilor, un fel de flashuri ce ascund un gând, o idee, o imagine. În „organe și măruntaie” răzbate interogația retorică, nelămuritoare, dacă harul poetic vine de la Dumnezeu. O imagine, una singură o regăsim în „moartea vieții”: ambulanțele care gonesc urlând, căci „viața aleargă pe drumuri pierdute”. Constatarea aforistică: „Singurătatea aduce după sine pierzania”, concluzionează o „înserare”. Nemurirea dă sens vieții, în „nemurire”.
Din contradicții izvorăște adevărul? Să vedem! Poetul nostru, spirit neliniștit, bântuit de îndoieli, caută adevărul. Pune în antiteză afirmații contradictorii. Speră ca astfel adevărul să i se reveleze. Care adevăr? Adevărul lui! Unul parțial! Ce spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos? „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine!” Cu alte cuvinte, adevărul este un ideal, există dar nu-l putem atinge. De aici vine îndoiala noastră, neputința în fața Infinitului, a Universului.
Suferința purifică. Suferința mântuiește. Poezia pare, la prima vedere, ușor pesimist-ateistă. Titlul „Dumnezeu nu răspundela telefon” ne conduce inevitabil la prima concluzie. Nesiguranța, îndoiala, incertitudinea vin să creeze iluzia deșertăciunii vieții și a lumii. S-a rugat, a implorat Divinitatea, crede sime că este abandonat. Concluzioneză „Nu mai are timp pentru mine/ așa cum/ nu a avut niciodată/pentru sufletul meu”. Uită, ori presupune că rugăciunea trebuie să aibă drept rezultat un efect (în plan material?!). Dar harul, harul poetic, acea capacitate de a exprima simțămintele, de unde provine?!
Este de la sine înțeles faptul că opera literară, îndeosebi cea lirică exprimă, în oarecare măsură, starea psihică a creatorului la un anumit moment. Dacă, spre pildă, poezia dinainte reflectă gânduri nu tocmai roze, în „toate durerile” răzbate un tonus pozitiv. Interesant că dintre toate durerile, în sens de suferințe fizice și morale, autorul induce sugestia că i s-a dat să-și ducă crucea pe „drumul Golgotei” al creației literare. Nimic explicit! Nimic lămuritor! Lectorul se cuvine să citească printre rânduri, să-și „traducă” ideea sugerată. Oarecum lămuritoare este concluzia din terțina finală: „Dincolo de ea nu există decât/ Cel care a creat-o și-o îngrijește/ după chipul și asemănarea Sa.
O poezie de dragoste are titlu-rugăciune: „nu mă scoate, Doamne din ispită” pe care o includem în categoria celor scoase din umbră, cu nuanțe optimist-încrezătoare. Poetul dorește dragostea/ iubirea de femeie. Știe, este conștient de faptul că fiind făurită din „coasta bărbatului” nu este perfectă (perfecțiunea este apanajul Dumnezeirii!), dar, „iartă-mă Doamne/ pentru iubirea de imperfecțiune/ că fără aceasta nu pot trăi!”.
Ca mărturisire de credință, Virgil Andronescu ne lămurește de ce scrie: poezia poartă titlul „de ce scriu”. Este semnificativă pentru întreaga plachetă de versuri. În adevăr, la poetul nostru, oximoronul de sensuri, termeni, trăiri, este cuvânt de ordine. Și aici întâlnim alcătuire morbidă de imagini precum „a trăi într-un sicriu” „cu moartea în rărunchi”, „și-s mort demult” dar „m-agăț de viață prin tot ceea ce scriu”.
Este poetul un pesimist notoriu, iremediabil pierdut? Din contră! Este frământat, ca orice suflet complex, de incertituini, suferă, deci trăiește! Se plânge, dar speră! Vede în alb și negru, deci nu cunoaște culoarea gri a vieții! Creația sa este oglindă fidelă a sufletului de artist, noaptea vesel, ziua trist!

Teo Cabel și Corina Monea în revista Urmuz, numărul 11-12/2017

- Virgil ANDRONESCU -

Joi, la prima ședință a Salonului literar Axis Libri al Bibliotecii Județene V.A. Urechia din Galați, am primit de la scriitorul Florin Dochia- acesta fiind unul dintre invitații primei seri de Salon din 2018, revista Urmuz.

În acest număr 11-12/2017 am remarcat în mod deosebit Cronicile literare scrise de Florin Dochia la volumul de poezii Îmi iau pantofii, sufletul, rujul, dispar- de Corina Monea și de Mihaela Meravei la un alt volum de poezii Labirint scris de Teo Cabel.

Florin Dochia scrie: O poezie în care ludicul își arogă locul de prim-solist am găsit în cartea Corinei Monea, din Slatina. Un prim-solist provocator, impertinent, lovind din toate direcțiile módele și modéle, începând cu titlul, în care pantofii ( obiectul, materia, dar și mișcarea ei ), sufletul ( ființa cu emoțiile aferente ) și rujul ( masca, înțelesul care ascunde ) definesc dintru început aria în care se va desfășura demersul poetic încărcat de metaforă și plătind tribut bogat sentimentului. 

Mihaela Meravei spune că: Teo Cabel, prin lumea cosmică creată, face un pas înainte în evoluția sa literară ridicând ștacheta scrierii pe un nivel superior, acela al versurilor de esență și esențializăriiideilor. 

 Mult succes în continuare ambilor autori și mulțumesc lui Florin Dochia pentru revista primită.

CONSILIUL JUDETEAN BRAILA, Dosar III-E-4

 ORDINE  DE ZI a sedintei ordinare a Consiliului Judetean Braila din data de 20 decembrie 2018,    ora 09.00, Sala Mare a Palatului ...