vineri, martie 16, 2018

Întâmplări de peste zi: HĂITUIALĂ

- Vergil MATEI -

Dau s-o depășesc. Bătrâna se prăbușește polog, sub ochii mei. Nici măcar nu reușesc s-o sprijin. Se întinde pe trotuar într-o poziție grotescă. Cu o sforțare de om disperat, după ce-și trage fusta peste pulpele-i dezgolite, cu ochii roată, rușinată, se târăște până pe treptele casei din apropiere. Îi sar în ajutor. Mă aplec asupra-i și dau să-i desfac broboada neagră, să-i vină mai mult aer. Se retrage instinctiv. Cotrobăie în geantă după portofel și-l strânge în mâinile-i tremurânde ca pe ceva sfânt. Mă aplec, îi iau mâna încleștată în mâna mea și-i șoptesc să stea liniștită. Nu zice nici da, nici nu. Mă fixează. Așez sacoșele lângă ea. Aceeași privire de om hăituit. Îmi dau scurta jos și o arunc pe umerii ei. Îi frec mâinile și tâmplele, poate i-o veni ceva mai mult aer. Începe să respire ceva mai bine. De-aș avea puțină apă. Îi zic să respire profund. Cu ochii fugind în dreapta și-n stânga dă să se ridice. Nu reușește. O apuc de brațe. Mă răstesc, apucând-o de mâini, să stea cuminte până-și revine. Rămâne mută. Mă așez lângă ea pe trepte. Lumea se scurge pe lângă noi. O întreb unde locuiește. Nu scoate o vorbă. Arată cu mâna undeva pe vizavi, în lungul Dorobanțiului. Parcă s-a mai întremat. O ridic de subsuori, îi scutur pardesiul murdărit. Mă reped la sacoșe. Mai să mi le smulgă din mână. Ai încredere, îi zic, hai, ușor, să încercăm să traversăm. Mă apucă de mână cu ochii țintă la ele. În colț la benzinărie trecem peste liniile de tramvai printr-un puhoi de mașini. Unde stai? Mută. Suflă din greu, arătând undeva în față. La o poartă din fier forjat se oprește. Îmi smulge sacoșele din mâini. Aceiași ochi pe care se citește spaima. Din portofel scoate un inel cu chei. Nimerește cu greu. Îi smulg cheile din mână. Parcă aș fi înjunghiat-o. Încerc mai multe până o dibui pe cea potrivită. Îi deschid poarta. Dau să intru în curte, s-o ajut să scape de greutate. Mă împinge cu o forță nebănuită, de parcă i-aș fi ridicat poalele s-o violez. Zdrang!, răsucește cheia în broască. Printre zăbrele o văd cum lasă jos sacoșele. Mi-aruncă scurta. Nu scoate un cuvânt. „Săru` mâna” și-mi văd de drum. Fac doi pași. Mă întorc. Îmi arunc privirea pe numărul de la poartă: Dorobanților, 430.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Litera13 s-a intalnit la Biblioteca Judeteana V. A. Urechia din Galati cu romancierul Stelian Tanase

- Virgil ANDRONESCU - Vineri, 15 noiembrie 2018, ora 17.00, a avut loc la Biblioteca Județeană V.A. Urechia din Galati lansarea cărții „...