Treceți la conținutul principal

Jenică Chiriac - Cronica pricopsitului

O poezie vie-n... necropsie (sic!)


În lirica de azi se constată multe orientări/tendințe. Dintre acestea se detașează metafora-șoc, titluri care să te pună pe gânduri. O asemenea „lucrătură” avem în față, placheta de versuri „Necropsie lirică” de Virgil Andronescu, Editura „Zorio”, 2017, cu ilustrații de Bianca Pîrlog. Incitat de alăturarea a doi termeni opuși ca sens, figură de stil care se numește în teoria literară oximoron, am parcurs volumul cu vădită curiozitate.
O primă constatare: în plachetă apar poezii de câteva versuri, catrene câteodată, care lasă impresia strigătelor de luptă ale indienilor, un fel de flashuri ce ascund un gând, o idee, o imagine. În „organe și măruntaie” răzbate interogația retorică, nelămuritoare, dacă harul poetic vine de la Dumnezeu. O imagine, una singură o regăsim în „moartea vieții”: ambulanțele care gonesc urlând, căci „viața aleargă pe drumuri pierdute”. Constatarea aforistică: „Singurătatea aduce după sine pierzania”, concluzionează o „înserare”. Nemurirea dă sens vieții, în „nemurire”.
Din contradicții izvorăște adevărul? Să vedem! Poetul nostru, spirit neliniștit, bântuit de îndoieli, caută adevărul. Pune în antiteză afirmații contradictorii. Speră ca astfel adevărul să i se reveleze. Care adevăr? Adevărul lui! Unul parțial! Ce spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos? „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine!” Cu alte cuvinte, adevărul este un ideal, există dar nu-l putem atinge. De aici vine îndoiala noastră, neputința în fața Infinitului, a Universului.
Suferința purifică. Suferința mântuiește. Poezia pare, la prima vedere, ușor pesimist-ateistă. Titlul „Dumnezeu nu răspundela telefon” ne conduce inevitabil la prima concluzie. Nesiguranța, îndoiala, incertitudinea vin să creeze iluzia deșertăciunii vieții și a lumii. S-a rugat, a implorat Divinitatea, crede sime că este abandonat. Concluzioneză „Nu mai are timp pentru mine/ așa cum/ nu a avut niciodată/pentru sufletul meu”. Uită, ori presupune că rugăciunea trebuie să aibă drept rezultat un efect (în plan material?!). Dar harul, harul poetic, acea capacitate de a exprima simțămintele, de unde provine?!
Este de la sine înțeles faptul că opera literară, îndeosebi cea lirică exprimă, în oarecare măsură, starea psihică a creatorului la un anumit moment. Dacă, spre pildă, poezia dinainte reflectă gânduri nu tocmai roze, în „toate durerile” răzbate un tonus pozitiv. Interesant că dintre toate durerile, în sens de suferințe fizice și morale, autorul induce sugestia că i s-a dat să-și ducă crucea pe „drumul Golgotei” al creației literare. Nimic explicit! Nimic lămuritor! Lectorul se cuvine să citească printre rânduri, să-și „traducă” ideea sugerată. Oarecum lămuritoare este concluzia din terțina finală: „Dincolo de ea nu există decât/ Cel care a creat-o și-o îngrijește/ după chipul și asemănarea Sa.
O poezie de dragoste are titlu-rugăciune: „nu mă scoate, Doamne din ispită” pe care o includem în categoria celor scoase din umbră, cu nuanțe optimist-încrezătoare. Poetul dorește dragostea/ iubirea de femeie. Știe, este conștient de faptul că fiind făurită din „coasta bărbatului” nu este perfectă (perfecțiunea este apanajul Dumnezeirii!), dar, „iartă-mă Doamne/ pentru iubirea de imperfecțiune/ că fără aceasta nu pot trăi!”.
Ca mărturisire de credință, Virgil Andronescu ne lămurește de ce scrie: poezia poartă titlul „de ce scriu”. Este semnificativă pentru întreaga plachetă de versuri. În adevăr, la poetul nostru, oximoronul de sensuri, termeni, trăiri, este cuvânt de ordine. Și aici întâlnim alcătuire morbidă de imagini precum „a trăi într-un sicriu” „cu moartea în rărunchi”, „și-s mort demult” dar „m-agăț de viață prin tot ceea ce scriu”.
Este poetul un pesimist notoriu, iremediabil pierdut? Din contră! Este frământat, ca orice suflet complex, de incertituini, suferă, deci trăiește! Se plânge, dar speră! Vede în alb și negru, deci nu cunoaște culoarea gri a vieții! Creația sa este oglindă fidelă a sufletului de artist, noaptea vesel, ziua trist!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Revista Infozone: program intens si de mare valoare artistica, Datini, joc si voie buna

- Virgil ANDRONESCU -

Primaria si Consiliul local al comunei Scortaru Nou din judetul Braila, organizeaza pe data de 2 septembrie a.c. incepand cu ora 15.00 la Spectacolul folcloric Datini, joc si voie buna aflat la editia a IV-a, spectacol prilejuit de Ziua comunei. Invitati: Laura HAIDAU, Constantin BAHRIN, Nicolae DATCU, Ana Maria BOTEZATU si Nicu MATA. Spectacolul va fi prezentat de Gabriela POPA, jurnalist, director al revistei InfoZone.  


Sâmbătă, 8 septembrie și duminică 9 septembrie. ...Balciul traditional de la Cuza Vodă în comuna Salcia Tudor, județul Braila. Ca de obicei, vor veni în ambele zile, ansambluri folclorice și artiști din toate genurile muzicale iar prezentarea evenimentului va fi de înaltă clasa.

Sâmbătă 8 septembrie pe scena de la Balciul Traditional de la Cuza Vodă vor evolua următoarele ansambluri: MUGURII TUDORENCELOR, comuna Salcia Tudor, județul Braila; VORNICII din comuna Paulesti, județul Vrancea; MUGURII BARAGANULUI din comuna Suditi, județul Ialomita; ZA…

Revista Infozone, spectacol la Bordei Verde

Duminică, 23 septembrie 2018, începând cu ora 15, în Comuna Bordei Verde, județul Brăila, are loc un spectacol folcloric prilejuit de Ziua Comunei.
Evenimentul, marca Infozone, este organizat de Primăria și Consiliul local al comunei.

In deschiderea manifestării se va desfășura Festivalul-spectacol interjudețean de folclor „Cânt și joc pe Călmățui” la care își dau concursul mai multe ansambluri folclorice.

Vor susține recitaluri: Nemuritorii, formația Potențial, Mărioara și Viorel Radu, Florica Jinga, Geta Postolache, Tudorița Voineag și Trupa Etno Dance Chihlimbar.

Prezentatorul evenimentului: Popa Gabriela

Vernisajul expozitiei: Braila in cel de al 650-lea an

Filiala Brăila a U.A.P.România, Consiliul Judeţean Brăila şi Centrul de Creaţie Brăila anunță vernisajul expoziției BRĂILA ÎN CEL DE AL 650-LEA AN pentru data de 01 septembrie 2018, ora 12.00, în Galeria de Artă Brăila (Piața Traian nr. 2).
23 dintre membrii Filialei Brăila a U.A.P.R. ridică pe simezele Galeriei de Artă impresiile lor artistice vis-a-vis de reperele istorice, geografice sau sentimentale, toate reprezentând Brăila cu duioșie, siguranță sau revoltă.
Vă invităm să vedeți lucrările de pictură, grafică și sculptură ale artiștilor: Mariana Bogdan, Maricica Cârstiuc, Carstiuc Sorinel, Trandafira Cojocaru, Dascalu Ovidiu Pict, Ana-Maria Dobre, Vasile Gaita, Vasilica Gavrilă, Florentina Giol, Ioanid Marilena, Mânzu Maria Mădălina Art, Hugo Maracineanu, Walter Maracineanu, Angelica Deacu, Gh Mosorescu, Nicoleta Olteanu, Cristian Radu, Ion Radu, Vasile Sarca, Raluca Spătaru, Narcisa Stejeran, Traian Tsamuris, Marius-Gheorghe Teodorescu.
Expoziția va fi deschisă în perioada 1 sep…

Festivalul Florilor, manifestare deja de tradiţie, ajunsă la a XIX-a ediţie

Parcul Monument, va fi în perioada 7 – 9 septembrie 2018, locul de promenadă pentru brăilenii dornici să vadă ce le-au pregătit producătorii, la Festivalul Florilor, manifestare deja de tradiţie, ajunsă la a XIX-a ediţie. Primăria, în calitate de organizator, oferă vizitatorilor mai multe puncte de atracţie, în cele trei zile de desfăşurare a festivalului: expoziţie florală cu vânzare, concerte de muzică de promenadă, muzică populară, muzică uşoară şi dans, terase cu diverse preparate culinare de sezon. Atât sâmbătă, 8 septembrie, cât și duminică, 9 septembrie vor avea loc două reprezentații ale teatrului MASCA cu spectacolul Strigătele Parisului.
STRIGĂTELE PARISULUIredă, cu ajutorul statuilor vivante, Parisul secolului XIX cu personajele sale colorate și zgomotoase, de la negustori, la artiștii din Montmartre descriși în operele lui Molière, Beaumarchais, Victor Hugo și Emile Zola. Parisul acelei perioade era extrem de colorat atât în ceea ce privește lumea din trăsuri cât și mai ales l…

PROGRAM: Festivalul Zile si Nopti de Teatru la Braila, 2018