Treceți la conținutul principal

Simplitatea este nostalgia vieţii

- Lică BARBU -

Azi, 16 august 2017, bunul meu prieten, Ionel Jecu, şi-a lansat cea de-a douasprezece carte. Moment emoţionant pentru mine pentru a puncta la evenimentul organizat la cenaclul ,,Casa Speranţei" Brăila, un cuvânt simplu despre nostalgiile noastre dintotdeauna. Felicitări, drag prieten, pentru moştenirea ta spirituală. Cu plecăciune!
Simplitatea este nostalgia vieţii
După ce am lecturat cartea ,,Nostalgii...” scrisă de nostalgicul meu prieten Ionel Jecu, primul cuvânt care mi-a venit în minte a fost cuvântul simplitate.
Aşa cum spunea şi scriitorul Octavian Paler că, ,,Orice "paradis" nu poate fi decât o mare simplitate.” aşa am întâlnit şi eu în ,,nostalgiile” lui Ionel Jecu, acel paradis care ne-a marcat pe toţi în copilărie şi pe drept spun ,,paradis” lumea pe care ne-o descrie domnia sa, pentru că acolo, în liniştea satului nostru românesc, linişte pe care ne-o dorim nostalgic toată viaţa, acolo, nu există viaţă poluată, nu există minciună şi invidie, nu există egoism şi perfidie, nu există timp trecut sau viitor, clipa a rămas în loc, e paradisul simplu şi adevărat.
Până şi piatra gliei noastre ştie asta. Pentru că e a noastră din moşi-strămoşi şi ne şopteşte la gura sobei povestea neamului românesc. Aşa cum face şi ,,glasul” scriitorului Ionel Jecu.
Prima noasră ţară este ţara copilăriei, pământul pe care ne-am născut, e laptele mamei şi dojana tatălui, e acreala zarzărilor verzi şi colbul din uliţă, e viaţa.
Se spune că „aţa te trage spre locul naşterii”, oriunde te-ai afla pe acest pământ. Fiecare dintre noi venim din propria noastră copilărie, cu visele, cu împlinirile şi neîmplinirile noastre şi, mai ales, cu poveştile noastre.
Tocmai de aceea vreau să remarc citatul din carte publicat de autor pe coperta a patra a cărţii ,,Nostalgii...”, în care Ionel Jecu spune cam aşa: ,,Gândul îmi zboară la lumea copilăriei, acea lume a inocenţei prin care trecem fiecare dintre noi. De multe ori, am încercat să o aduc înapoi, s-o retrăiesc din nou, dar oricât m-am străduit, n-am reuşit.” Nu cred că ne convingi cu spusele tale, dragă Ionele. Firul epic al cărţii tale este dovada că nu-i aşa, că într-adevăr ai reuşit. Modestia cuvintele tale este firească, aşa cum îi stă bine omului născut în veşnicia satului.
Cel puţin pe mine nici atât nu m-ai convins mai ales că, am fost lângă tine în tot timpul cărţii. Am simţit arşiţa soarelui care ,,dogoreşte cu toată puterea lui de astru, făcând din lanurile întinse un adevărat cuptor” acolo în câmp la seceratul grâului pe ,,tarlaua din scurtături”.
Am stat cu voi la masă pentru odihna de prânz din munca câmpului, pe un aşternut de ,,câteva cuiburi de volbură şi nişte lujeri moi de curcubiţică” şi am gustat merindele care ,,nu erau cine ştie ce bunătăţi”, ia acolo, ,,o zeamă cu păstăi de fasole”, ,,o mămăligă portocalie şi două legături de ceapă verde”.
Eu cred că în acea clipă, după munca istovitoare la secerat, pentru familia Jecu, erau cele mari minunăţii culinare. Başca apa rece şi proaspătă adusă cu sacaua de Gică, pus de către conducerea comunei.
Am fost prezent şi la masa ,,pomana porcului”, şi la masa de Crăciun sau de Paşti, şi crede-mă dragă Ionel Jecu, toate aromele mâncărurilor gătite la ţară, acolo în miezul tradiţiilor, după care azi mulţi tânjesc, mi-au rămas ca pe un minunat dar pe care mi l-ai oferit prin cuvintele tale simple, româneşti.
Am fost şi la Căminul Cultural unde am vizionat împreună filmul ,,Vagabondul”, nu cine ştie ce realizare cinematografică, dar a fost în clipa noastră tinerească care ne-a marcat. Indiferent de împrejurările cu care am trăit în copilărie, indiferent de societatea care ne conducea atunci, totul era minunat şi nostalgic pentru că se întâmpla la vârsta inocenţei.
Am fost cu tine şi prietenii tăi să colindăm ,,Bună dimineţa”, cu colindul în Ajun de Crăciun şi am învăţat ,,Colindul de flăcău, Colind de fată mare şi Colind de om tânăr”. Mă şi mir cum de le mai ţii aşa de bine minte. Şi eu am fost cu colindul, dar vag mai ţin minte ceva. N-am uitat clipele acelea, dar versurile colindelor, zău că le-am uitat.
Am fost în tot satul prin cuvintele tale şi i-am cunoscut pe toţi. M-ai surprins cu memoria numelor tuturor sătenilor. I-am cunoscut pe fraţii şi surorile tale pe mama ta Ioana şi pe tatăl tău Neculai. Şi culmea, tot aşa s-au numit şi părinţii mei, Dumnezeu să-i ierte!
Te-am ajutat la munca din gospodărie, la bătut nuci puşi de bunicul tău, la culesul porumbului şi a viei, la petrecerea tuturor tradiţiilor satului românesc, acolo în sudul Moldovei, care din păcate, se pierd prin ignoranţa şi neinteresul unora faţă de valorile sacre ale neamului românesc.
Te-am însoţit la examenul pentru un nou drum în viaţa ta, moment pe care l-ai aşteptat un an de zile prin dese frământări pentru că nu ai reuşit din primul an, dar ai avut puterea să o iei de la capăt, moment pe care eu îl consider o virtute.
Şi cum să nu fiu prezent în toată povestea ta biografică dacă m-am regăsit în fiecare cuvânt, în orice acţiune a eroilor povestirii, în toate pastelurile pe care măiestros le-ai descris?
Chiar dacă ai scris despre eroul tău Ionel Jecu, la persoana a-III-a, iartă-mă dar nu am reuşit să te înţeleg decât la persoana întăi. Aşa te-am simţit.
Ai creat imagini vii, ele trăiesc în mintea oricărui cititor, filmul curge lent prin firul epic, precum răbdarea ţăranului mulţumit cu ce are, responsabil în munca sa pentru supravieţuire, simplu şi curat.
Ori, tocmai aceasta-i împlinirea unui scriitor: să ajungă la inima cititorului, să transmită un mesaj în care fiecare din noi ne regăsim, iar pe Ionel Jecu eu nu l-aş numi scriitor, scriitori suntem mulţi, ci magician al timpului prin cuvinte.
În cuvântul meu am fost cât se poate de obiectiv, chiar dacă Ionel Jecu este un bun prieten, dar cum să nu fiu sincer? M-aş minţi pe mine.
Pentru toate aceste gânduri, pentru toate aceste clipe pe care ni le-i oferit, pentru dragul de a scrie despre curăţenia sufletului românesc, pentru dorinţele tale de a lăsa o moştenire spre cunoştinţă generaţiilor viitoare, stimate domnule scriitor Ionel Jecu, îţi mulţumesc! Cu plecăciune!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

LIVIU NICOLAE DRACNEA: Descălecător din Teleorman, încălecător de țară!

- Virgil ANDRONESCU -
 Cronica video a zilei de 10 august 2018, protestul diasporei.

Exod: până și îngerii din Teleorman au ales calea pribegiei. Virgil Andronescu, Nuclee aforistice


















VIDEO: Petre Crăciun și călătoria Poveștilor sale prin Țara Copiilor Fericiți din Brăila și Galați!

- Virgil ANDRONESCU -

Marți, 25 aprilie a.c., de la ora 18:00, a avut loc- la C.A.R.P. Brăila, lansarea volumului Povești din Țara Copiilor Fericiți de Petre Crăciun. Scriitorul a ajuns la Brăila, nu întâmplător, ci, invitat de redacția revistei manifest Litera13, onorând cu lansarea volumului domniei sale ședința Cenaclului Casa Speranței de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor - Ana Aslan. Seara literar-muzicală Povești pentru nepoți și bunici a fost finalizată de epigramiștii cenaclului. Au participat scriitori din Brăila, oameni de cultură, jurnaliști, copii și alți iubitori de literatură pentru copii. Lansarea s-a încheiat cu o sesiune de autografe. Acesta fiind cel de-al doilea eveniment al zilei, primul fiind reprezentat de minunata întâlnire de la Direcția pentru Asistență Socială și Protecția Copilului din Brăila, unde- în fața a 30 de copii instituționalizați, Petre Crăciun și-a prezentat cărțile de povești, basme și poezii pentru copii. Aceștia au ascultat cu sufletul …

M-aşteaptă piscuri...

- Valeriu Ion GAGIULESCU -



E-o iarnă grea în viaţa mea
Of, Doamne....
Şi mă frământ şi mă întreb :
Vor mai fi alte ?
Sunt întrebări, sunt încercări....
M-aşteaptă piscuri...
Le voi urca, de voi putea,
Fără de riscuri ?
Dar voi trăi, cum Vei voi
Tu, Doamne ...
Căci voi răzbi, cât pot iubi.
Dă Doamne !
Şi voi plăti.... voi răsplăti
Ştii, Doamne,
Cu preţ curat, cu duh curat,
Cu viaţa mea !

Zilele Municipiului Braila: Târgul anticarilor și buchiniștilor, Expoziții de carte

PROGRAM DETALIAT 


JOI - 09.08.2018
Str. M. Eminescu
Târgul anticarilor și buchiniștilor, Expoziții de carte
Parc Monument
18.00 - Spectacol de dansuri rusești susținut de Ansamblul ”Dobrogeanca”, Sulina – Tulcea
19.00 - Spectacol de dansuri elene susținut de Ansamblul ”Pandora Junior”, coordonator Constantin Haraga

Faleza Dunării
19.00 - Festival Concurs de folclor ”Lină Chiralină”
VINERI - 10.08.2018
Brăila Mall
18.30 - Spectacol de teatru pentru copii ”Prințul și vrăjitoarea” - Asociația ”Teatrul pentru toți” - Pitești
19.30 - Spectacol folcloric Ansamblul ”Mugurașii Oltului”
Carrefour Brăila

19.30 - Spectacol folcloric susținut de Ansamblul ”Rapsodia” Ploiești - Prahova
Parada Portului Popular
18.00 - Liceul ”Edmond Nicolau” – Bariera Călărașilor – Calea Călărașilor – Piața Independenței – Faleza Dunării
Parc Monument
18.00 - Spectacol de teatru pentru copii ”Cei trei purceluși” – Teatrul de Păpuși Brăila şi picturi pe faţă - Liceul de Arte ”H. Darclee”

19.15 - Spectacol de muzica p…

EVENIMENT: Sărbătoatea satului – Zilele Mircenilor

- Virgil ANDRONESCU -


Iubitorii tradițiilor și muzicii populare sunt invitați, în zilele de 18 ți 19 august a.c., în Parcul Central al comunei Mircea Vodă din județul Brăila, să participe la Sărbătoatea satului – Zilele Mircenilor. Evenimentul este susținut și organizat de Primăria și Consiliul Local și se realizează sub marca- deja consacrată a revistei InfoZone, revistă al carei director este jurnalista Gabriela Popa care și prezintă spectacolul. Pe parcursul zilei de sâmbătă veți asista la un adevărat maraton de cântec, joc și voie bună, dar și la recitaluri susținute de artiștii: Claudia GHIȚULESCU, Nicu MÂȚĂ, Dora UNGUREANU și HEVITO. Recitalurile vor începe și în ziua de duminică de la aceeași oră 19.00 și îi vor avea ca protagoniști pe următorii interpreți: Ion SURUCEANU, Valentin SANFIRA, Ana Maria BOTEZATU și formația POTENȚIAL. Ambele zile de Șezătoare- Datini, joc și voie bună, se află la cea de-a VI-a ediție și vor începe de la ora 16.00 cu spectacolul folcloric. Evenimentu…